Crematoriul “Cenusa”

Fragmente preluate de aici si de aici.
Localizare pe harta.

Crematoriul "Cenusa"

Crematoriul "Cenusa"

(Calea Şerban Vodă Nr. 183). Construcţia monumentului a început în 1925, după proiectul arhitectului Duiliu Marcu. Realizată într-un stil eclectic cu elemente de inspiraţie bizantină, siriană şi egipteană (în stilul monumentului Cantacuzinilor din Cimitirul Bellu) lucrarea a fost terminată la roşu în 1927, după ce arhitectul C. Popescu a amplificat construcţia în 1926. Lucrările reluate în 1931, sub conducerea arhitectului Ioan D. Trajanescu, au fost finalizate la sfârşitul anului 1934. Scara principală este flancată de statuile Durerea şi Nădejdea şi de două basoreliefuri realizate, în 1930 – 1934 de Ion Iordănescu (1881 – 1949).

Crematoriul “Cenusa” este unul dintre putinele monumente din Bucuresti care se afla in stransa legatura cu istoria recenta a Romaniei. Inaugurat in anul 1928, prima persoana incinerata aici a fost Profira Fieraru, o femeie decedata la varsta de 40 de ani. Deschiderea crematoriului a reprezentat, intre biserica si stat, un subiect de controversa, la momentul respectiv punandu-se in discutie legitimitatea arderii cadavrelor din punct de vedere al canoanelor religioase. Se spune ca la crematoriul “Cenusa” ar fi fost incinerat generalul Antonescu, mai multi legionari din perioada interbelica si Anna Pauker, in perioada comunista. La Revolutia din 1989, cele 43 de persoane ucise la Timisoara au fost aduse la crematoriul “Cenusa”, incinerate, iar cenusa acestora a fost aruncata.

10 Responses

  1. Crematoriul nu a fost construit intamplator in acel loc in anul 1928… Inca din perioada medievala a nasterii Bucurestiului ca asezare permanenta si de importanta politica (capitala), zona a fost prevazuta cu tot felul de constructii care si astazi au ramas secrete in mare masura. Pe vremea cand Vlad Tepes facea Curtea Domneasca asezata astazi in plin centrul Capitalei la doi pasi de Piata Unirii,- Bucurestiul era o zona de padure strabatuta de o serie de afluenti ai Dambovitei (disparuti in stratul freatic, la ora actuala…) si mlastini de suprafata mare. Din ordinul direct al lui Vlad Tepes a fost construit un tunel care pornea de la Curtea Domneasca, avea trei ramificatii care porneau catre diverse puncte ale orasului de atunci, dintre care una mergea catre exterior inspre vest, traversa o portiune intinsa de padure, dupa care trecand pe sub mlastina Cocioc (actualul Parc al Tineretului) se ramifica avand mai multe puncte de aerisire si iesiri in cadrul dealurilor care imprejmuiau mlastina. Dar iesirea principala se afla pe creasta cea mai inalta care domina mlastina si care era acoperita de padure deasa. Multa vreme acest subteran nu a fost utilizat decat de catre mai-marii Tarii Romanesti, care-i cunosteau existenta. Intreaga retea a suferit modificari destul de importante in vremea lui Cantacuzino, cand de altfel au mai fost construite si o serie de alte vaste retele subterane care faceau legatura intre anumite manastiri din apropierea Bucurestiului. Dupa perioada lui Cantacuzino, abia la finele sec.XIX, inceputul sec.XX (sub domnia lui Ferdinand I) s-a facut o alta mare amenajare a Bucurestiului subteran, extinzandu-se retelele subterane dintre manastirile ce se afla in apropierea Bucurestiului, facandu-se reteaua circulara de forturi si canale subterane (forturile nu sunt legate intre ele doar prin linia de centura ci si printr-un canal subteran care era utilizat pentru interaprovizionare cu munitie si schimb de personal intre forturi) precum si o mare parte din amenajarile subterane ale unor obiective din Bucuresti, cum ar fi de pilda Palatul Cotroceni, care este legat printr-o sosea subterana de Fortul Domnesti si de acolo, mai departe, de ceea ce astazi este Centrul de Cercetare al Armatei si unitatea de Arme Intrunite de la Clinceni (transmisiuni speciale si razboi radioelectronic, parasutisti, o subunitate de cercetare, etc). Printre multe altele, in perioada interbelica s-a trecut si la reamenajarea subteranului care leaga Curtea Domneasca de Dealul Mlastinii Cocioc,- s-a mascat iesirea principala din acest subteran cu cladirea Crematoriului,- intr-una din anexele acestuia se afla poarta de iesire din galeria subterana. Ulterior, comunistii au adus si mai multe amenajari la aceasta retea de canale subterane, ei de altfel degajand terenul de mlastina Cocioc si punand in loc lacul si parcul Tineretului de astazi. Lacul din Parcul Tineretului are in anumite locuri pe fundul sau gratare de acces a apei care vine din cadrul a ceea ce odinioara erau afluentii de suprafata ai Dambovitei, care acum au albii subterane, freatice,- atentie la acest lac si la scaldatul in el ! Uneori, dupa ploi abundente, cand fluxul apelor freatice creste foarte mult, pot apare efecte de suctiune a corpurilor de la fundul lacului si chiar si de la suprafata acestuia, care daca ajung in torentele freatice, nu le mai gaseste nimeni, niciodata. Evitati asadar sa va scaldati in regiunile neamenajate ale acestui lac situat pe fosta mlastina Cocioc… Sub regimul comunist s-a diversificat reteaua de canale subterane de sub fosta mlastina, o mare parte din volumul imens de pamant excavat, fiind mascat prin constructia Salii Polivalente ,- sala construita aparent complet anapoda, intr-o regiune in care nu era deloc oportuna o astfel de constructie. In realitate, ea a mascat volumul urias de pamant care s-a excavat din zona respectiva, cu prilejul extinderii retelelor subterane. Crematoriul Cenusa este intradevar obiectiv militar (a fost inca de la crearea lui…) pentru ca mascheaza intrarea intr-o veche retea de galerii subterane in care se poate merge cu masina (Vlad Tepes intra calare in acele tunele…) si care sunt indubitabil OBIECTIVE MILITARE. De aceea, nu va mirati de ce paza acestui aparent banal “crematoriu” este atat de drastica si se interzice strict filmarea sau fotografierea sa precum si apropierea de cladire la mai putin de 150-200 metri a persoanelor neautorizate. In ce priveste lucrarile de “reabilitare” ale crematoriului, debutate in 2003 (cand s-au bagat sume importante de bani si in finalizarea liniei speciale de metrou dintre Palatul Cotroceni si Aeroportul Otopeni) ma tem ca nu se refera catusi de putin la cladirea exterioara, care de altfel nici nu are mare nevoie de renovare,- in schimb este de presupus ca renovarea si reabilitarea sa se desfasoare departe de ochii publicului, in constructii care nu se afla la suprafata. Sper ca v-am satisfacut cel putin o parte din curiozitatea legata de acest aparent “bizar” obiectiv militar care nici macar nu apartine oficial de MApN… Toate cele bune !

  2. Super descriere…..chiar de nota 20

  3. te felicit pentru descriere este chiar interesanta stiam doar ca are de-a face cu comunismul nu ca isi are originile din vremea lui Vlad…. totusi sunt surprins cum ai aflat aceste detalii pentru ca cei care au construit casa poporului si celelalte incinte care mascheaza aceste tunele au fost ucisi si ingropati in alte cuvinte toti proiectanti, muncitorii au fost “eliminati” cunosc un caz personal o anumita persoana care a lucrat la canalul Dunare Marea Neagra era cat pe ce sa fie ucisa de acei comunisti pentru a nu divulga secretul si credetima ca si in ziua de azi acei oameni care au scapat si cunosc secretul sunt vanati desi sunt Foarte rari…. sa ne reintoarcem la subiectul Crematoriul Cenusa … acum aproximativ 8 luni am fost cu niste prieteni in parc si cand ne-am intors am luato pe sus si am observat cladirea si am urcat. Si ai dreptate asupra pazei pare banal dar daca ai putina scanteie in minte iti poti da seama ca nu este asa banal de aceea au pus parcul acolo majoritatea tinerilor din ziua de azi sunt mult prea atrasi de alte lucruri in parc sa observe morga.Acum 2 ani un tanar a fost ucis in acel loc pe acele coline si mam interesat iar acest tanar era pasionat de povesti de groaza si tot ce cuprinde horror iar o morga pentru el este ceva magnific din cate am observat eu paza este asezata asa: in jurul acestui crematoriu sunt niste “boscheti” iar un batran”sarman” culege frunze si alte lucruri din el este imbracat ca atare sa semnifice un om sarac care este cu ochii pe tine apoi niste caini care mi s-au parut mult prea dresati pentru niste caini vagabonzi adica… daca te aproprii latra si vin spre tine daca pleci se retrag dar niste caini normali te alearga iar acesti caini” vagabonzi” par a apara crematoriul apoi o batranica care tipa de zor si sunt asejati pe pajisti cateva cupluri la care am tras cu ochiul si in timp ce se saruta sunt cu ochii spre tine putin ciudat! si multi alti alergatori care alearga doar in aceea zona deasemenea ciudat … este un intreg parc de ce stau doar in jurul crematoriului? iar la sala polivalenta de asemenea … la un concurs de breakdance anul trecut am fost sa imi vad fiul si trupa lui si la baie unele usi sunt pazite dar ce motiv ar avea? toti au microfoane asta am avut de spus iar celor care citesc in special tinerilor … nu va duceti acolo ceea ce vedeti in filme de actiune nu e nimic fata de lumea reala si aceste organizatii secrete si pazite Numai Bine Aveti Grija de voi stati langa familiile voastre si incercati sa ridicati Romania si oamenii din ea si lucian multumesc pentru descriere ai grija de tine !

  4. eu am fost acolo in noaptea de revelion din intamplare..eram plictisita si m-am dus la o plimbare si am dat de locul asta nu era nici un caine, nu era pazit nimeni..dar infricosator..de obicei nu imi este frica de nimic dar asta e chiar sinistru, parca simteai ca esti urmarit de ceva si eu nu cred in fantome..dar era chiar horror, chiar mi-a parut rau ca nu aveam aparatul cu mine ca lumina era perfecta era luna plina si ceata, ar fi iesit ceva superb..am sa incerc maine sa fac niste poze daca pot pentru ca am nevoie pentru o prezentare la facultate si cladirea asta imi pare superba

  5. descrierea aia minunata e luata de pe wikimapia. a “uitat” sa citeze.

    • Da si mie link-ul de pe wikimapia bai smechere/smechero,- sa vad si eu “de unde am luat descrierea”.
      Comentariul pe care l-am facut aici, prima oara l-am facut la un articol aparut in revista Can-can ref. la Crematoriul Cenusa,- l-am copiat de acolo (unde l-am postat tot eu) si l-am pus si in alte parti pe internet unde se dezbatea acelasi subiect.
      Nu cunosc link-ul Wikimapia si nu am pus eu acest text acolo- probabil ca a fost preluat de un internaut oarecare si pus pe wikimapia sau in alte locuri pe internet.
      Dar asta nu inseamna, specimen de idiot/idioata, ca ar trebui sa… ma citez pe mine-insumi atunci cand fac undeva pe internet vreun comentariu.

  6. ce mai e si astta cenusele din kastel care e rau zombie

  7. eu am vazut o stafie la geam la crematoriu ca un om mort am facut cate va poze cu telefonul si a iesit ceva horror eu mam panicat si am scapat telefonul din mana

  8. singura chestie sigură e că sub sala Polivalentă e un buncăr. se pot observa f uşor cele 2 intrări în el, mergând pe la baza versantului. sunt intrări mari, nimic secret. cât despre restul speculaţiilor, au lacune mari logice/istorice, iar sursele nu sunt specificate. nici nu ar avea cum să fie, pt că sunt secrete. restul e praf în ochi.

  9. un alt obiectiv interesant şi rar menţionat este Observatorul astronomic militar, aflat tot pe dealul Piscului, alături de sala Polivalentă. este printre primele, înfiinţat înainte de Urseanu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: