Maria Tanase

Articol preluat integral de aici.
Localizare pe harta.


A vazut lumina zilei la Bucuresti, in strada Livada cu Duzi din cartierul Caramidarii de Jos, in dimineata zilei de 25 septembrie 1913. Era al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta (Fagaras) si al lui Ion Coanda Tanase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Prima data a aparut in public in 1921, pe scena Caminului Cultural Caramidarii de Jos din Calea Piscului, la serbarea de sfirsit de an a Scolii primare nr. 11 Tabacari. Apoi s-a produs pe scena Liceului Ion Heliade Radulescu, unde a frecventat doar cursul inferior, fiind nevoita sa se retraga si sa munceasca la gradina, cot la cot cu fratii si parintii sai. Dornica sa invete cat mai multe cintece, mergea pe timpul verii in locul de bastina matern.

Anul 1934 a marcat admiterea ei, prin concurs, la Teatrul de Vara “Carabus” din strada Academiei, condus de marele actor Constantin Tanase, pentru revista Carabus-Expres, scrisa de Nicolae Kiritescu pe muzica semnata de Gherase Dendrino, Petre Andreescu si Elly Roman. A fost distribuita intr-un grup vocal, alaturi de Lia Bogdan, Marcel Emilian, Milica Milian si Stefan Glodariu. Prin toamna lui 1934, in casa regizorului-gazetar Sandu Eliad din apropierea gradinii Cismigiu, a cunoscut o pleiada de poeti si scriitori ai vremii: Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Cicerone Teodorescu, Gheorghe Dinu (Stefan Roll), Zaharia Stancu. Folcloristul Harry Brauner, ascultind-o “profesional” – la recomandarea lui Eliad – a fost profund impresionat de talentul ei innascut. Drept urmare, a prezentat-o lui Constantin Brailoiu, intemeietorul Arhivei Internationale de Folclor de la Geneva de mai tirziu. Etnomuzicologul i-a recomandat sa-si aleaga repertoriul direct de la izvoare. Ulterior, dramaturgul Tudor Musatescu a sfatuit-o sa inregistreze cantece din repertoriul propriu, apeland la una din casele de discuri existente in Bucuresti. Inregistrarea de proba s-a produs la Studioul “Tomis” din Calea Calarasilor. Piesa intitulata Romanta mansardei, imprimata sub indrumarea directorului muzical, compozitorul Misu Iancu si cu concursul direct al lui C. Brailoiu, s-a bucurat de un succes extraordinar. Ulterior, a fost invitata si de “Columbia”, in studioul careia (strada Udricani) a inregistrat Nunta tiganeasca, epuizata in numai cateva saptamini. Reeditata intr-un tiraj impresionant, melodia a avut un succes formidabil.

Inceputul carierei artistice propriu-zise a coincis insa cu debutul radiofonic din 20 februarie 1938, cand a prezentat un program de piese folclorice: M-am jurat de mii de ori, Ce-i mai dulce ca alvita, Cine iubeste si lasa, Geaba ma mai duc acasa, Marie si Marioara, Cind o fi la moartea mea. Presa timpului i-a acordat o deosebita atentie.

Pe la jumatatea anului 1938, profesorul Nicolae Iorga a invitat-o sa cinte la inchiderea cursurilor de vara de la Valenii de Munte, care in acel an marcau jubileul a 30 de ani de la infiintarea universitatii amintite. Cu acest prilej, marele carturar a numit-o “Pasarea Maiastra”. Data de 28 septembrie 1938 marcheaza debutul Mariei Tanase in arta cupletului, dar si lansarea cantecelor romanesti de larga circulatie: Mi-am pus busuioc in par, pe versurile lui Nicolae Vladoianu si Habar n-ai tu, pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu, oferite spectatorilor in revista Constelatia Alhambrei. In lunile octombrie si noiembrie ale aceluiasi an, a aparut pe estrada Restaurantului “Neptun” din Piata Buzesti, unde canta acompaniata de taraful Vasile Julea. Acolo au venit s-o asculte si scriitorii Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Ion Pillat.

In urma auditiei de la “Hanul Ancutei” (juriul era compus din dirijorul George Georgescu, compozitorul Mihail Jora, arhitectii Gheorghe Cantacuzino si Octav Doicescu, precum si etnomuzicologul Constantin Brailoiu), Maria Tanase, acompaniata admirabil de maestrul Grigoras Dinicu, a fost aleasa in unanimitate sa reprezinte cantecul popular romanesc pe continentul american, in cadrul Expozitiei Internationale de la New York (1939). A cintat in fata fostului presedinte american Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brancusi, George Enescu, Jascha Heifetz s.a., in acompaniamentul formatiei instrumentale conduse de Fanica Luca si a orchestrei dirijate de Grigoras Dinicu.

In octombrie 1940, a oferit un recital de muzica populara romaneasca publicului din orasul Focsani, dupa care regimul legionar i-a interzis orice activitate artistica, distrugindu-i-se toate placile de gramofon de la Radio, ba chiar si matritele de la casele de discuri. Dupa citeva luni de “absenta artistica”, vocea ei s-a facut din nou auzita la posturile de radio. Si nu numai. A fost inclusa in turneul de propaganda romaneasca din Turcia din martie 1941, organizat de Nicolae Kiritescu impreuna cu Ion Aurel Maican. La Istanbul a fost ovationata pe scena Teatrului Taxim. A sustinut recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara, in urma carora, presedintele Turciei i-a oferit un post de… cercetatoare la Institutul Etnografic din Istanbul si chiar cetatenia de onoare a Turciei. In decembrie 1943, a fost invitata sa participe la serbarea Pomului de Craciun de la Regimentul de Garda Calare, cantand piese folclorice si un program de colinde, la care au fost prezenti Majestatile Lor: Regele Mihai I si Regina Mama Elena, Maresalul Ion Antonescu, profesorul Mihai Antonescu, toti membrii guvernului.

La sfarsitul lunii decembrie 1943, alaturi de echipa de revista de la Alhambra, ce functiona in vechea resedinta a Teatrului Baraseum din strada Udricani, Maria Tanase a aparut in spectacolul regizat de H. Nicolaide: “Ca la noi la nimeni”, in care interpreta un cantec de muzica usoara cu un refren in idis, jucind alaturi de actorul Alexandru Giugaru. Luna ianuarie a anului 1944 marcheaza debutul sau in opereta Mascota de Edmond Audran, in care detine rolul principal feminin, alaturi de tenorul Ion Dacian si sub bagheta dirijorului Egizio Massini. Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955 primeste Premiul de Stat, iar in octombrie 1957 i se acorda titlul de Artista Emerita. In decembrie 1957 este distribuita in coproductia romano-franceza Ciulinii Baraganului, turnata dupa romanul cu acelasi nume al lui Panait Istrati; interpreteaza rolul principal Anica, alaturi de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet si Florin Piersic. La 14 aprilie 1959, la Teatrul Satiric Muzical “Constantin Tanase” are loc concertul omagial Bucuresti 500, in care Maria Tanase prezinta un potpuriu festiv din melodiile compozitorilor Ion Vasilescu si Gherase Dendrino.

Maria Tanase dorea ca restul vietii sa-l inchine invatamantului pedagogic de factura folclorica. La cererea sa, a fost transferata in functia de folclorist la orchestra “Taraful Gorjului” din Tg. Jiu, unde prezinta concerte si spectacole apartinand filonului folcloric oltenesc. Concomitent, este distribuita la Teatrul Municipal din Bucuresti in Opera de trei parale a lui Brecht, in rolul Jeny Spelunca. Dar rapusa de boala, paraseste definitiv scena vietii la 22 iunie 1963. Nu implinise inca 50 de ani, dar lasa in urma sa un monument artistic ce va infrunta veacurile…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: